Îți sună cunoscut sunetul ăla scurt de „poc” din filme, când sare perna din volan? În realitate, airbag-urile se declanșează cam într-o zecime de secundă și fac diferența între câteva vânătăi și un traumatism grav. Ca să înțelegi cât de mult te ajută în caz de accident, merită să știi ce fac ele, pas cu pas, exact în momentul impactului.

Ce se întâmplă în fracțiunea de secundă în care sare un airbag

La un impact suficient de puternic, mașina se oprește brusc, dar corpul tău vrea să meargă mai departe, din inerție. În câteva milisecunde, senzorii de decelerație „simt” șocul și trimit semnal către calculatorul airbag-ului.

Calculatorul analizează cât de puternic este impactul și din ce direcție vine. Dacă trece de un anumit prag, trimite curent electric către detonatorul airbag-ului. Acesta aprinde un material solid care arde extrem de repede și generează gaz, umflând perna.

Totul se întâmplă în aproximativ 30-50 de milisecunde. Adică de 3-4 ori mai repede decât clipești. Airbag-ul este deja umflat când capul sau corpul tău ajunge în zona lui. Apoi, în următoarele zeci de milisecunde, sacul începe să se dezumfle controlat, ca să absoarbă cât mai mult din energie.

Din ce este format un sistem de airbag modern

Sub plasticul aparent banal din bord și volan se ascunde un mic laborator de fizică aplicată. Un sistem de airbag are câteva componente principale:

1. Senzorii de impact

De obicei sunt accelerometre și senzori de presiune montați în față, în părțile laterale, uneori chiar în uși sau în stâlpii caroseriei. Ei măsoară cât de brusc încetinește mașina sau dacă există o deformare rapidă a caroseriei.

2. Calculatorul airbag (unitatea de control SRS)

Este un mic „creier” electronic, de regulă montat central, care colectează informațiile de la senzori. În câteva milisecunde decide:

  • dacă e vorba de un accident real sau doar o denivelare mai zdravănă
  • ce airbag-uri trebuie declanșate (doar frontale, și laterale, și cortine, etc.)
  • cu ce intensitate se aprind generatoarele de gaz, la mașinile mai noi cu declanșare în trepte

3. Generatorul de gaz și detonatorul

Aici e miezul poveștii. Un mic încărcător pirotehnic aprinde un material solid special, care arde foarte rapid și eliberează gaz. La modelele mai vechi se folosea azidă de sodiu, acum sunt folosite compuși mai siguri și mai stabili.

4. Sacul airbag-ului

Este din material textil foarte rezistent, împăturit compact în volan, bord, scaun, tetieră sau plafon. Are guri de evacuare prin care iese gazul după impact, ca să nu ricoșezi de pe el ca de pe un perete tare. Perna trebuie să fie fermă în momentul contactului, dar să se „înmuiere” imediat după.

5. Sistemele de declanșare auxiliare

La mașinile moderne, calculatorul airbag mai poate primi informații și de la centurile cu pre-tensionare, de la senzorii de ocupare a scaunului, de la ABS/ESP, chiar și de la senzorii de poziție ai scaunului șoferului. Totul ca să declanșeze cât mai inteligent, nu doar „on/off”.

Ce tipuri de airbag-uri găsești în mașinile de azi

La început erau doar airbag-urile frontale, în volan și bord. Acum, pe multe mașini, te înconjoară un adevărat „cocon” de perne ascunse.

Airbag frontal șofer și pasager

Este cel clasic. Te protejează în coliziunile frontale și frontale ușor laterale. Rolul lui este să împiedice capul și pieptul să lovească volanul sau bordul cu viteză mare. De multe, airbag-ul pasager poate fi dezactivat cu o cheie, dacă ai de pus un scaun de copil cu spatele la sensul de mers.

Airbag-uri laterale (torace/șold)

Sunt integrate în spătarul scaunelor din față și uneori și pe spate. Se umflă înspre ușă și protejează pieptul, abdomenul și bazinul în cazul unui impact lateral, acolo unde spațiul de deformare este mult mai mic decât în față.

Airbag-uri cortină

Sunt cele care coboară din plafon, deasupra ferestrelor. Protejează capul pasagerilor din față și din spate în impacturi laterale sau în răsturnări. La unele modele rămân umflate o fracțiune de timp mai mare, tocmai pentru protecție suplimentară în cazul în care mașina se rostogolește.

Airbag pentru genunchi

Îl găsești sub volan, uneori și pentru pasager. Are două roluri: să împiedice genunchii să lovească dur plasticul tare și să controleze mișcarea corpului, astfel încât centura și airbag-ul principal să lucreze mai bine împreună.

Airbag central între scaune

A apărut în ultimii ani pe tot mai multe modele. Se umflă între șofer și pasagerul din față, ca să evite lovirea cap la cap sau proiectarea unuia peste celălalt în impacturile laterale puternice.

Airbag-uri externe pentru pietoni

Pe unele mașini mai scumpe există airbag-uri exterioare, lângă parbriz sau în zona montantului A, care se umflă la impact cu pietonul. Scopul este să reducă riscul de traumatisme grave la cap, dacă acesta lovește de bordură, parbriz sau marginea capotei.

Cum te protejează, de fapt, airbag-urile în caz de accident

Airbag-urile nu sunt o pernă moale pe care „te culci”. Ele gestionează violența cu care se oprește corpul tău atunci când mașina intră într-un obstacol. Fără ele, capul, pieptul sau membrele ar lovi direct de elemente dure din habitaclu.

Două aspecte contează cel mai mult:

  • măresc timpul în care corpul tău se oprește – în loc să te oprești într-o fracțiune minusculă direct în bord, te oprești într-un timp ceva mai lung, pe o suprafață mai mare, pe perna care se dezumflă
  • distribuie forțele pe o suprafață mai mare – în loc să lovești cu nasul sau cu sternul într-un colț de plastic tare, presiunea se împarte pe toată fața, pe piept, pe torace

Dacă ești legat corect cu centura, airbag-ul lucrează cu ea ca o echipă: centura preia prima parte din decelerare și te ține pe scaun, airbag-ul îți „prinde” capul și trunchiul și le încetinește și mai lin.

De aici vine și discuția despre poziția corectă la volan. Ca să poată lucra cum trebuie, e important să păstrezi o distanță decentă între piept și volan (cam un braț întins, cu coatele ușor îndoite), să nu ții scaunul prea aproape și să nu stai foarte aplecat în față.

Greșeli periculoase legate de airbag-uri pe care mulți șoferi încă le fac

Airbag-urile sunt gândite să te ajute. Dar dacă le „încurci”, pot face mai mult rău decât bine. Câteva exemple pe care le vedem des în trafic:

1. Condusul fără centură de siguranță

Mulți cred, greșit, că dacă au airbag-uri pot renunța la centură. De fapt, airbag-urile sunt proiectate să lucreze cu centura, nu în locul ei. Fără centură, riști ca airbag-ul să te lovească foarte dur, pentru că vii spre el cu viteză mult mai mare. În unele situații, te poți chiar strecura pe sub el.

2. Copil pe locul din față, în fața airbag-ului

Un copil mic pus pe locul din dreapta, mai ales într-un scaun montat greșit, poate fi serios rănit de airbag-ul pasager. Regula de bază: copiii stau pe bancheta din spate, în scaun omologat, fixat corect. Dacă totuși ai un scaun de copil montat cu spatele la sensul de mers pe locul din față, airbag-ul pasager trebuie dezactivat.

3. Picioare pe bord sau pe ușă

Vara, la drum lung, vezi des pasageri cu picioarele pe bord. În caz de accident, airbag-ul se va umfla în fractiune de secundă și îți va proiecta genunchii înspre față, spre cap și torace. Traumatismele pot fi cumplite, inclusiv fracturi de șold și de coloană. La fel și cu airbag-urile laterale din ușă: nu e o idee bună să dormi sprijinit tare de ele.

4. Obiecte puse peste airbag-uri

Huse groase, suporturi de telefon prinse fix pe capacul airbag-ului, odorizante grele la volan, statui pe bord. Toate aceste obiecte pot deveni proiectile în momentul declanșării. Airbag-ul are nevoie de loc să se desfășoare liber, fără să „arunce” după tine tot ce ai așezat în fața lui.

5. Volan, bord sau scaune modificate neomologat

Volane sport montate la colțul blocului, borduri schimbate cu unele second-cu, scaune aftermarket cu airbag-uri dezactivate. Toate pot afecta grav funcționarea sistemului. Sistemul SRS este calculat pentru echiparea originală, nu pentru improvizații.

Martorul de airbag în bord și întreținerea sistemului

La fiecare pornire, martorul de airbag din bord se aprinde câteva secunde, apoi se stinge. Asta înseamnă că sistemul face un autodiagnostic scurt, dacă totul e în regulă, își vede de treabă.

Dacă martorul rămâne aprins sau se aprinde din mers, nu înseamnă că airbag-ul se va declanșa singur, ci că sistemul a detectat o problemă. De cele mai multe ori este vorba de:

  • conectori slăbiți sub scaune sau în bord
  • spirala de sub volan (clock spring) defectă
  • senzori de impact cu probleme
  • erori interne în calculatorul SRS

Aici nu e loc de „lasă că merge și așa” sau de șters eroarea cu un tester ieftin, fără să remediezi cauza. Un sistem de airbag defect poate însemna că:

  • airbag-urile nu se mai declanșează când ai nevoie de ele
  • se declanșează doar parțial (doar unele perne)
  • se dezactivează complet pentru a evita declanșările necontrolate

Merită avut în vedere și istoricul mașinii. Dacă a fost implicată în accident cu declanșarea airbag-urilor, acestea trebuie înlocuite corespunzător, împreună cu centurile pirotehnice, de obicei, cu calculatorul SRS. „Repararea” airbag-urilor la negru, cu rezistențe puse în locul lor doar ca să păcălească martorul din bord, este o practică extrem de periculoasă.

Măcar o dată la câțiva ani, mai ales dacă ai o mașină mai veche, merită să verifici la un service serios dacă există erori stocate în sistemul SRS, chiar dacă martorul nu este aprins.

Notă: Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc verificările și intervențiile făcute într-un service autorizat. Pentru orice problemă legată de airbag-uri sau sistemul SRS al mașinii tale, discută cu un mecanic auto calificat sau cu un electrician auto specializat în diagnoză.

Până la urmă, airbag-urile sunt genul de echipare despre care uiți complet, până în secunda în care ai cea mai mare nevoie de ele. De aceea merită să știi cum funcționează și să le lași să își facă treaba, fără improvizații și fără obiceiuri riscante. Restul ține de cum conduci și cât de responsabil ești cu singurul tău corp.